
Acest blog a fost creat din principiul de a tine pasul cu trendul. Respectiv daca majoritatea colegilor din presa are blog...eu di ce sa nu am?
Despre mine
- Calin DRAGOMIR.
- M-aş cataloga drept un tip încăpăţânat dar uşor abordabil. Un specimen care combină nebunia specifica vârstei cu responsabilităţile unei maturităţi depline.
vineri, 19 septembrie 2008
joi, 18 septembrie 2008
Unii nu ar trebui sa uite.
DECLARAŢIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI
Preambul
Considerînd că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor
familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie
fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume,
Considerînd că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au dus
la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea
unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura de libertatea
cuvîntului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teamă şi
mizerie a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a
oamenilor,
Considerînd că este esenţial ca drepturile omului să fie ocrotite de
autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurgă, ca
soluţie extremă, la revoltă împotriva tiraniei şi asupririi,
Considerînd că este esenţial a se încuraja dezvoltarea relaţiilor
prieteneşti între naţiuni,
Considerînd că în Cartă popoarele Organizaţiei Naţiunilor Unite au
proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale ale
omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale
pentru bărbaţi şi femei şi că au hotărît să favorizeze progresul
social şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în cadrul unei
libertăţi mai mari,
Considerînd că statele membre s-au angajat să promoveze în
colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite respectul universal şi
efectiv faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale,
precum şi respectarea lor universală şi efectivă,
Considerînd că o concepţie comună despre aceste drepturi şi
libertăţi este de cea mai mare importanţă pentru realizarea deplină
a acestui angajament,
ADUNEAREA GENERALA proclamă
prezenta DECLARAŢIE UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI, ca ideal comun
spre care trebuie să tindă toate popoarele şi toate naţiunile,
pentru ca toate persoanele şi toate organele societăţii să se
străduiască, avînd această Declaraţie permanent în minte, ca prin
învăţătură şi educaţie să dezvolte respectul pentru aceste drepturi
şi liberţăţi şi să asigure prin măsuri progresive, de ordin naţional
şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universală şi
efectivă, atît în sînul popoarelor statelor membre, cît şi al celor
din teritoriile aflate sub jurisdicţia lor.
Articolul 1
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în
drepturi. Ele înzestraţe cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se
comporte unii faţă de altele în spiritul fraternităţii.
Articolul 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile şi libertăţile
proclamate în prezenta Declaraţie fără nici un fel de deosebire ca,
de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie
politică sau orice altă opinie, de origine naţională sau socială,
avere, naştere sau orice alte împrejurări.
În afară de aceasta, nu se va face nici o deosebire după statutul
politic, juridic sau internaţional al ţării sau al teritoriului de
care ţine o persoană, fie că această ţară sau teritoriu sînt
independente, sub tutelă, neautonome sau supuse vreunei alte
limitări a suveranitate.
Articolul 3
Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la
securitatea persoanei sale.
Articolul 4
Nimeni nu va fi ţinut în sclavie, nici în servitute; sclavajul şi
comerţul cu sclavi sînt interzise sub toate formele lor.
Articolul 5
Nimeni nu va fi supus torturi, nici la pedepse sau tratamente crude,
inumane sau degradante.
Articolul 6
Fiecare om are dreptul să i se recunoaşca pretutindeni
personalitatea juridică.
Articolul 7
Toţi oamenii sînt egali în faţa legii şi au, fără nici o deosebire,
dreptul la o egală protecţie a legii. Toţi oamenii au dreptul la o
protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola
prezenta Declaraţie şi împotriva oricărei provocări la o asemenea
discriminare.
Articolul 8
Orice persoana are dreptul la satisfacţia efectivă din partea
instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care
violează drepturile fundamentale ce-i sînt recunoscute prin
constituţie sau lege.
Articolul 9
Nimeni nu trebuie să fie arestat, deţinut sau exilat în mod
arbitrar.
Articolul 10
Orice persoană are dreptul în deplină egalitate de a fi audiată în
mod echitabil şi public de către un tribunal independent şi
imparţial care va hotărî fie asupra drepturilor şi obligaţiilor
sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală
îndreptată împotriva sa.
Articolul 11
Orice persoană acuzată de comiterea unui act cu caracter penal are
dreptul să fie presupusă nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi
stabilită în mod legal în cursul unui proces public in care i-au
fost asigurate toate garanţiile necesare apărării sale.
Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nui
constituiau, în momentul cînd au fost comise, un act cu caracter
penal conform dreptului internaţional sau naţional. De asemenea,
nu se va aplica nici o pedeapsă mai grea decît aceea care era
aplicabilă în momentul cînd a fost săvîrşit actul cu caracter
penal.
Articolul 12
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viaţa sa personală,
în familia sa, în domiciliul lui sau în corespondenţa sa, nici la
atingeri aduse onoarei şi reputaţiei sale. Orice persoană are
dreptul la protecţia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau
atingeri.
Articolul 13
Orice persoană are dreptul de a circula în mod liber şi de a-şi
alege reşedinţa în interiorul graniţelor unui stat.
Orice persoană are dreptul de a părăsi orice ţară, inclusiv a sa,
şi de reveni în ţara sa.
Articolul 14
În caz de persecuţie, orice persoană are dreptul de a căuta azil
şi de a beneficia de azil în alte ţări.
Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmărire ce rezultă în
mod real dintr-o crimă de drept comun sau din acţiuni contrare
scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Articolul 15
Orice persoană are dreptul la o cetăţenie.
Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa sau de
dreptul de a-şi schimba cetăţenia.
Articolul 16
Cu începere de la împlinirea vîrstei legale, bărbătul şi femeia,
fără nici o restricţie în ce priveşte rasa, naţionalitatea sau
religia, au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie.
Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul
căsătoriei şi la desfacerea ei.
Căsătoria nu poate fi încheiată decît cu consimţămîntul liber şi
deplin al viiitorilor soţi.
Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii
şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.
Articolul 17
Orice persoană are dreptul la proprietate, atît singură, cît şi în
asociaţie cu alţii.
Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.
Articolul 18
Orice om are dreptul la libertatea gîndirii, de conştiintă şi
religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau
convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau
convingerea, singur sau împreună cu alţii, atît în mod public, cît
şi privat, prin învăţătură, practici religioase, cult şi
îndeplinirea riturilor.
Articolul 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest
drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din
afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspîndi
informaţii şi idei prin orice mijloace si independent de frontierele
de stat.
Articolul 20
Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi de
asociere paşnică.
Nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie.
Articolul 21
Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor
publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber
aleşi.
Orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile publice din
ţara sa.
Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat;
această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri
nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu
universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmînd o procedură
echivalentă care să asigure libertatea votului.
Articolul 22
Orice persoană, în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul
la securitatea socială; ea este îndreptăţită ca prin efortul
national şi colaborarea internaţională, ţinîndu-se seama de
organizarea şi resursele fiecărei ţări, să obţină realizarea
drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru
demnitatea sa şi libera dezvoltare a personalităţii sale.
Articolul 23
Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii
sale, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi
la ocrotirea împotriva şomajului.
Toţi oamenii, fară nici o discriminare, au dreptul la salariu egal
pentru muncă egală.
Orice om care munceşte are dreptul la o retribuire echitabilă şi
satisfăcătoare care să-i asigure atît lui, cît şi familiei sale, o
existenţă conformă cu demnitatea umană şi completată, la nevoie,
prin alte mijloace de protecţie socială.
Orice persoană are dreptul de a întemeia sindicate şi de a se
afilia la sindicate pentru apărarea intereselelor sale .
Articolul 24
Orice persoană are dreptul la odihnă şi recreaţie, inclusiv la o
limitare rezonabilă a zilei de muncă şi la concedii periodice
plătite.
Articolul 25
Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure
sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei sale, cuprinzînd hrana,
îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile
sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de şomaj,
boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de
pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări
independente de voinţa sa.
Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire deosebite. Toţi
copiii, fie că sînt născuţi în cadrul căsătorii sau în afara
acesteia, se bucură aceeaşi protecţie socială.
Articolul 26
Orice persoana are dreptul la învăţătură. Învăţământul trebuie să
fie gratuit, cel puţin în ceea ce priveşte învăţământul elementar
şi general. Învăţământul elementar trebuie să fie obligatoriu.
Învăţământul tehnic şi profesional trebuie să fie la îndemâna
tuturor, iar învăţământul superior trebuie să fie de asemenea
egal, accesibil tuturora, pe bază de merit.
Învăţământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a
personalităţii umane şi întărirea respectului faţă de drepturile
omului şi libertăţile fundamentale. El trebuie să promoveze
înţelegerea, toleranţa, prietenia între toate popoarele şi toate
grupurile rasiale sau religioase, precum şi dezvoltarea
activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru menţirenea păcii.
Părinţii au dreptul de prioritate în alegerea felului de
învăţământ pentru copiii lor minori.
Articolul 27
Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viaţa
culturală a colectivităţii, de a se bucura de arte şi de a
participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui.
Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale şi
materiale care decurg din orice lucrare ştiinţifică, literară sau
artistică al cărei autor este.
Articolul 28
Orice persoană are dreptul la o orândui socială şi internaţională
în care drepturile şi libertăţile expuse în prezenta Declaraţie pot
fi pe deplin înfăptuite.
Articolul 29
Orice persoană are îndatoriri fată de colectivitate, deoarece
numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi
deplină a personalităţii sale.
In exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om nu
este supus decât numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv
în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere şi respectare a
drepturilor şi libertăţilor altora şi ca să fie satisfăcute
justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstării
generale într-o societate democratică.
Aceste drepturi şi libertăţi nu vor putea fi în nici un caz
exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei
Naţiunilor Unite.
Articolul 30
Nici o dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretată ca
implicînd pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se
deda la vreo activitate sau de a săvîrşi vreun act îndreptat spre
desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta
Declaraţie.
Preambul
Considerînd că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor
familiei umane şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie
fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume,
Considerînd că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au dus
la acte de barbarie care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea
unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura de libertatea
cuvîntului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teamă şi
mizerie a fost proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a
oamenilor,
Considerînd că este esenţial ca drepturile omului să fie ocrotite de
autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurgă, ca
soluţie extremă, la revoltă împotriva tiraniei şi asupririi,
Considerînd că este esenţial a se încuraja dezvoltarea relaţiilor
prieteneşti între naţiuni,
Considerînd că în Cartă popoarele Organizaţiei Naţiunilor Unite au
proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale ale
omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale
pentru bărbaţi şi femei şi că au hotărît să favorizeze progresul
social şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în cadrul unei
libertăţi mai mari,
Considerînd că statele membre s-au angajat să promoveze în
colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite respectul universal şi
efectiv faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale,
precum şi respectarea lor universală şi efectivă,
Considerînd că o concepţie comună despre aceste drepturi şi
libertăţi este de cea mai mare importanţă pentru realizarea deplină
a acestui angajament,
ADUNEAREA GENERALA proclamă
prezenta DECLARAŢIE UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI, ca ideal comun
spre care trebuie să tindă toate popoarele şi toate naţiunile,
pentru ca toate persoanele şi toate organele societăţii să se
străduiască, avînd această Declaraţie permanent în minte, ca prin
învăţătură şi educaţie să dezvolte respectul pentru aceste drepturi
şi liberţăţi şi să asigure prin măsuri progresive, de ordin naţional
şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea lor universală şi
efectivă, atît în sînul popoarelor statelor membre, cît şi al celor
din teritoriile aflate sub jurisdicţia lor.
Articolul 1
Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în
drepturi. Ele înzestraţe cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se
comporte unii faţă de altele în spiritul fraternităţii.
Articolul 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile şi libertăţile
proclamate în prezenta Declaraţie fără nici un fel de deosebire ca,
de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie
politică sau orice altă opinie, de origine naţională sau socială,
avere, naştere sau orice alte împrejurări.
În afară de aceasta, nu se va face nici o deosebire după statutul
politic, juridic sau internaţional al ţării sau al teritoriului de
care ţine o persoană, fie că această ţară sau teritoriu sînt
independente, sub tutelă, neautonome sau supuse vreunei alte
limitări a suveranitate.
Articolul 3
Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la
securitatea persoanei sale.
Articolul 4
Nimeni nu va fi ţinut în sclavie, nici în servitute; sclavajul şi
comerţul cu sclavi sînt interzise sub toate formele lor.
Articolul 5
Nimeni nu va fi supus torturi, nici la pedepse sau tratamente crude,
inumane sau degradante.
Articolul 6
Fiecare om are dreptul să i se recunoaşca pretutindeni
personalitatea juridică.
Articolul 7
Toţi oamenii sînt egali în faţa legii şi au, fără nici o deosebire,
dreptul la o egală protecţie a legii. Toţi oamenii au dreptul la o
protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola
prezenta Declaraţie şi împotriva oricărei provocări la o asemenea
discriminare.
Articolul 8
Orice persoana are dreptul la satisfacţia efectivă din partea
instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care
violează drepturile fundamentale ce-i sînt recunoscute prin
constituţie sau lege.
Articolul 9
Nimeni nu trebuie să fie arestat, deţinut sau exilat în mod
arbitrar.
Articolul 10
Orice persoană are dreptul în deplină egalitate de a fi audiată în
mod echitabil şi public de către un tribunal independent şi
imparţial care va hotărî fie asupra drepturilor şi obligaţiilor
sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzări în materie penală
îndreptată împotriva sa.
Articolul 11
Orice persoană acuzată de comiterea unui act cu caracter penal are
dreptul să fie presupusă nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi
stabilită în mod legal în cursul unui proces public in care i-au
fost asigurate toate garanţiile necesare apărării sale.
Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care nui
constituiau, în momentul cînd au fost comise, un act cu caracter
penal conform dreptului internaţional sau naţional. De asemenea,
nu se va aplica nici o pedeapsă mai grea decît aceea care era
aplicabilă în momentul cînd a fost săvîrşit actul cu caracter
penal.
Articolul 12
Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viaţa sa personală,
în familia sa, în domiciliul lui sau în corespondenţa sa, nici la
atingeri aduse onoarei şi reputaţiei sale. Orice persoană are
dreptul la protecţia legii împotriva unor asemenea imixtiuni sau
atingeri.
Articolul 13
Orice persoană are dreptul de a circula în mod liber şi de a-şi
alege reşedinţa în interiorul graniţelor unui stat.
Orice persoană are dreptul de a părăsi orice ţară, inclusiv a sa,
şi de reveni în ţara sa.
Articolul 14
În caz de persecuţie, orice persoană are dreptul de a căuta azil
şi de a beneficia de azil în alte ţări.
Acest drept nu poate fi invocat în caz de urmărire ce rezultă în
mod real dintr-o crimă de drept comun sau din acţiuni contrare
scopurilor şi principiilor Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Articolul 15
Orice persoană are dreptul la o cetăţenie.
Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenia sa sau de
dreptul de a-şi schimba cetăţenia.
Articolul 16
Cu începere de la împlinirea vîrstei legale, bărbătul şi femeia,
fără nici o restricţie în ce priveşte rasa, naţionalitatea sau
religia, au dreptul de a se căsători şi de a întemeia o familie.
Ei au drepturi egale la contractarea căsătoriei, în decursul
căsătoriei şi la desfacerea ei.
Căsătoria nu poate fi încheiată decît cu consimţămîntul liber şi
deplin al viiitorilor soţi.
Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii
şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului.
Articolul 17
Orice persoană are dreptul la proprietate, atît singură, cît şi în
asociaţie cu alţii.
Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.
Articolul 18
Orice om are dreptul la libertatea gîndirii, de conştiintă şi
religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau
convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau
convingerea, singur sau împreună cu alţii, atît în mod public, cît
şi privat, prin învăţătură, practici religioase, cult şi
îndeplinirea riturilor.
Articolul 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest
drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din
afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspîndi
informaţii şi idei prin orice mijloace si independent de frontierele
de stat.
Articolul 20
Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire şi de
asociere paşnică.
Nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie.
Articolul 21
Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor
publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber
aleşi.
Orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile publice din
ţara sa.
Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat;
această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri
nefalsificate, care să aibă loc în mod periodic prin sufragiu
universal, egal şi exprimat prin vot secret sau urmînd o procedură
echivalentă care să asigure libertatea votului.
Articolul 22
Orice persoană, în calitatea sa de membru al societăţii, are dreptul
la securitatea socială; ea este îndreptăţită ca prin efortul
national şi colaborarea internaţională, ţinîndu-se seama de
organizarea şi resursele fiecărei ţări, să obţină realizarea
drepturilor economice, sociale şi culturale indispensabile pentru
demnitatea sa şi libera dezvoltare a personalităţii sale.
Articolul 23
Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii
sale, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi
la ocrotirea împotriva şomajului.
Toţi oamenii, fară nici o discriminare, au dreptul la salariu egal
pentru muncă egală.
Orice om care munceşte are dreptul la o retribuire echitabilă şi
satisfăcătoare care să-i asigure atît lui, cît şi familiei sale, o
existenţă conformă cu demnitatea umană şi completată, la nevoie,
prin alte mijloace de protecţie socială.
Orice persoană are dreptul de a întemeia sindicate şi de a se
afilia la sindicate pentru apărarea intereselelor sale .
Articolul 24
Orice persoană are dreptul la odihnă şi recreaţie, inclusiv la o
limitare rezonabilă a zilei de muncă şi la concedii periodice
plătite.
Articolul 25
Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure
sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei sale, cuprinzînd hrana,
îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile
sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de şomaj,
boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de
pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări
independente de voinţa sa.
Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire deosebite. Toţi
copiii, fie că sînt născuţi în cadrul căsătorii sau în afara
acesteia, se bucură aceeaşi protecţie socială.
Articolul 26
Orice persoana are dreptul la învăţătură. Învăţământul trebuie să
fie gratuit, cel puţin în ceea ce priveşte învăţământul elementar
şi general. Învăţământul elementar trebuie să fie obligatoriu.
Învăţământul tehnic şi profesional trebuie să fie la îndemâna
tuturor, iar învăţământul superior trebuie să fie de asemenea
egal, accesibil tuturora, pe bază de merit.
Învăţământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a
personalităţii umane şi întărirea respectului faţă de drepturile
omului şi libertăţile fundamentale. El trebuie să promoveze
înţelegerea, toleranţa, prietenia între toate popoarele şi toate
grupurile rasiale sau religioase, precum şi dezvoltarea
activităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru menţirenea păcii.
Părinţii au dreptul de prioritate în alegerea felului de
învăţământ pentru copiii lor minori.
Articolul 27
Orice persoană are dreptul de a lua parte în mod liber la viaţa
culturală a colectivităţii, de a se bucura de arte şi de a
participa la progresul ştiinţific şi la binefacerile lui.
Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale şi
materiale care decurg din orice lucrare ştiinţifică, literară sau
artistică al cărei autor este.
Articolul 28
Orice persoană are dreptul la o orândui socială şi internaţională
în care drepturile şi libertăţile expuse în prezenta Declaraţie pot
fi pe deplin înfăptuite.
Articolul 29
Orice persoană are îndatoriri fată de colectivitate, deoarece
numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi
deplină a personalităţii sale.
In exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale, fiecare om nu
este supus decât numai îngrădirilor stabilite prin lege, exclusiv
în scopul de a asigura cuvenita recunoaştere şi respectare a
drepturilor şi libertăţilor altora şi ca să fie satisfăcute
justele cerinţe ale moralei, ordinii publice şi bunăstării
generale într-o societate democratică.
Aceste drepturi şi libertăţi nu vor putea fi în nici un caz
exercitate contrar scopurilor şi principiilor Organizaţiei
Naţiunilor Unite.
Articolul 30
Nici o dispoziţie a prezentei Declaraţii nu poate fi interpretată ca
implicînd pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se
deda la vreo activitate sau de a săvîrşi vreun act îndreptat spre
desfiinţarea unor drepturi sau libertăţi enunţate în prezenta
Declaraţie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)